Tehnocultura

Tehnocultura SciCast 012 a fost înregistrat luni, în data de 24 iulie 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: de ce avem acceleratoae de particule. Știre mare: România a devenit, pe 17 iulie 2016, cel de-al 22-lea membru CERN. Despre CERN. Calitatea de membru CERN. Cost 10 milioane de euro/an, dar beneficii mult mai mari. Costul participării la ESA: 24 de milioane de euro/an și este membră din 2011 (ROSA). Despre LHC și acceleratoarele folosite în tandem. Despre folosirea radiatiei RF la 400MHz pentru a accelera particulele. Show notes: Tehnocultura.ro.

Tehnocultura SciCast 011 a fost înregistrat duminică, în data de 10 iulie 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod este rivalitatea dintre teorie și ipoteză în lumea științei. Teorii: – teoria relativității lui Einstein – teoria mecanicii cuantice – teoria microbiană a generării bolilor (episod Tehnocultura SciCast 001) – teoria evoluției prin selecție naturală – teoria schimbărilor climaterice generate de oameni – teoria electromagnetismului a lui Maxwell Evoluția este o teorie, adică explicație a unui fenomen demonstrat prin experimente. Teoria vorbește despre fapte, nu despre păreri sau ipoteze. Teoriile sunt modele ale realității, nu cuprind realitatea în ele, dar prezintă cea mai bună explicatie asupra fenomenelor pe care o avem în acest moment. Știința se folosește de teorii ca modele din ce în ce mai exacte prin care să se apropie de adevărul din natură. Show notes: Tehnocultura.ro.

Tehnocultura SciCast 010 a fost înregistrat duminică, în data de 03 iulie 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod este sfericitatea planetei Pământ. Zece motive pentru care știm ca Terra este sferică: 1. Toate planetele și stelele pe care le-am vazut pe cer sunt rotunde 2. Fusul orar: ziua și noaptea au loc la diferite intervale de timp în locuri diferite pe Glob 3. Efectul Coriolis: lucrurile care se mișcă în direcție dreaptă au traiectoria modificată către dreaptă în emisfera nordică și către stânga în emisfera sudică (vezi rotatia uraganelor) 4. Triunghiul pe o sferă poate avea trei unghiuri de 90 de grade (latura trebuie să fie de 10 000 km triunghiurile desenate pe sfere au între 180 și 540 de grade numit și triunghi sferic oblic, cu mai mult de un unghi de 90 de grade în el) 5. Soarele apare tot mai aproape de orizont pe măsură ce te îndepărtezi de ecuator 6. Poziția stelelor se schimbă în funcție de emisefera unde ești (constelatia Orion este văzut cu capul în jos când

Tehnocultura SciCast 009 a fost înregistrat duminică, în data de 12 iunie 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod este radioactivitatea. Tocmai datorită descompunerii radioactive Pământul este capabil să genereze căldura pe care o trimite apoi spre scoarța terestră. Scoarța terestră ne protejează de radiațiile nocive ce vin din interiorul planetei iar atmosfera ne protezează de radiațiile nocive ce vin de la Soare. Un lucru mai puțin știut este că descompunerea radioactivă este folosită și de rovere precum Curiosity, trimis pe planeta Marte de către NASA. Atunci când un element radioactiv se descompune el generează căldură. Acea căldură este folosită de rover pentru a genera energie electircă. Radiația nucleară este radiația generată de nucleele atomilor implicati în procesul de radioactivitate altfel numit și descompunere radioactivă. Anumite elemente chimice precum uraniul sau plutoniul sunt radioactive natural, ceea ce înseamnă că emit în mod spontan radiatie nucleară în

Tehnocultura SciCast 008 a fost înregistrat duminică, în data de 05 iunie 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: sunetul. Atunci când o vibrație a aerului din jur are o frecvență între 20Hz – 20KHz și percepută de timpanul nostru creierul o interpretează ca fiind sunet. La tot pasul suntem înconjurati de suntem înconjurati de vibratii. Matrix style Aceste vibrații nu sunt altceva decât unde mecanice care se propagă prin tot felul de medii. Sunetul, ca undă mecanică, nu se poate propaga în vid, tocmai de aceea filmele SF te mint când îți rulează un sunet în fundal în timp ce navele se urmăresc ori când o navă explodează. În spatiu nu auzi nimic pentru ca nu există nimic care să propage sunetul. Evoluția auzului are o istorie de mai bine de 350 de milioane de ani, de când au ieșit din mare primele animale. Pe la vremea aceea urechea, așa cum o știm noi, nu exista, însă animalele au putut percepe vibrațiile din sol sau apă cu tot corpul. Show notes: Tehnocultura.ro.

Virusurile sunt coniderate unități biologice care nu au viață. Se consideră că viața începe de la celule în sus, deși virusurile se replică și sunt supuse selecției naturale. Comparativ cu bacteriile, virusurile sunt de zeci sau sute de ori mai mici iar bacteriile sunt de sute de ori mai mici decât o celulă umană. Un virus obișnuit este compus dintr-un înveliș proteic numit capsidă în interiorul căruia se află codul gentic, ADN sau ARN. Anumite tipuri de virus au un strat protector în plus care acoperă capsida precum este virusul HIV. Acel strat în plus este o membrană numită înveliș viral. HIV are și alte proteine în interiorul capsidei care ajută la replicare și la inserarea codului său genetic în interiorul codului genetic al gazdei. Asemenea virusuri se numesc retrovirusuri. Show notes: Tehnocultura.ro - virusurile.

Tehnocultura SciCast 006 a fost înregistrat duminică, în data de 22 mai 2016. Subiectul principal al acestui episod: gravitația. Din volumul Mathematics for the non-mathematician a lui Morris Kline am putut afla ca Galileo Galilei și Isaac Newton au avut o influență extrem de mare pentru știință în genere.Ambii erau matematicieni și au vrut să găsească o metodă prin care să exprime fenomenele naturale cu ajutorul matematicii. Dat fiind că natura prezinta fenomene ce se repetă cu exactitate, cei doi și-au facut o misiune din a transpune natura în matematică.Galileo Galilei era pasionat de mișcarea obiectele, mai precis a proiectilelor și astfel a creat ideea de funcție în matematică. Newton era pasionat de cursul pe care îl au planetele și telele pe cer și a creat calculul integral. Newton, mai ales, dorea să înțeleagă creatia lui Dumnezeu prin intermediul matematicii. El considera că matematica este potrivită pentru a prezenta natura lui Dumnezeu pentru că credea că natura, fiind o creatie a lui Dumneze

Tehnocultura SciCast 005 a fost înregistrat duminică, în data de 15 mai 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: microundele. În episodul despre cuptorul cu microunde ce l-am filmat la TVS BRașov acum un an am explorat, îndeaproape, ce sunt microundele și cum le folosim în viața de zi cu zi. Filmul este publicat în show notes. Te asigur ca vei ține minte mai ales cuvântul electron, așa cum mi s-a mai spus în comentariile de la YouTube. Microunde – lungime de undă de 1 mm – 1 m, frecvențe 300 GHz – 300 MHz și energii de 1.24 meV – 1.24 µeV. Show notes: Tehnocultura.ro

Tehnocultura SciCast 004 a fost înregistrat duminică, în data de 8 mai 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: găurile negre. Găurile negre sunt stele masive în ultimul stadiu al vieții lor. Dacă o stea are cel puțin 10 mase solare atunci va avea un final exploziv, supernova, prin care va expulza o mare parte din materia sa în spațiul înconjurător. Apoi, sub acțiunea gravitației, aceasta se va comprima într-un spațiu extrem de mic rezultând un corp cosmic cu densitate extrem de mare care este gata să înghită planete, gaz interstelar și chiar alte stele. Găurile negre au asemenea gravitație încât, dacă treci de orizontul evenimentului, limita dincolo de care nimic nu se mai poate întoare, atunci nici măcar lumina nu poate scăpa. Teoretic, dacă ai comprima orice obiect suficient de mult ai obține o gaură neagră. Pâmântul ar trebui comprimat într-un volum cât o cireașă pentru a deveni gaură neagră iar Soarele într-o sferă de 1-2 km. Totul depinde de raza Schwartzschild (Karl Sc

Tehnocultura SciCast 003 a fost înregistrat duminică, în data de 1 mai 2016, în Londra, Marea Britanie. Subiectul principal al acestui episod: electronul și utilizările lui. Nu poți subestima importanța electronilor în toate procesele vieții și în existența Universului însuși. De exemplu, electronii sunt folosiți în ceea ce se numește în lumea chimiei reacție redox sau reducere și oxidare. Oxidare înseamnă că se pierd electroni în rea©tia chimică iar reducere înseamnă că se primesc electroni. Denumiri ciudate, dar asta avem, cu asta defilăm. Acest redox are loc în corpul nostru, atunci când topim metale sau în cazul fotosintezei. Redoxul nu este decât unt ermen care ne spune că electronii sunt transportați de la un atom la altul. In lumea planetelor cel mai cunoscut proces redox este chiar fotosinteza. Enciclopedia Britannica are un video simpluț despre cum are loc fotosinteza. Show notes: Tehnocultura.ro

Tehnocultura SciCast 002 a fost înregistrat duminică, în data de 24 aprilie 2016, în Londra, Marea Britanie. Lumina este subiectul principal al acestui episod. Lumina este importantă pentru vedere. Cum altfel aș mai putea juca Far Cry azi? Să nu uit că sunt un mândru purtător de ochelari care vede lumea numai prin ochelari. Se consideră că ochii au evoluat prima dată la animalele acvatice și că și-au dezvoltat ochi care să vadă în spectrul vizibil și de acolo avem și noi vederea în spectrul vizibil. Lumina ne permite să aflăm informații despre materiale, stele, atmosfera planetelor. Putem ști ce fel de materiale sunt într-o stea analizând ceea ce se numește spectrul de emisie. Daca dai foc unui material, atunci vei vedea ca emite lumină în anumite benzi ale spectrului electromagnetic, cu zone de maxim în la mai multe lungimi de undă. Un exemplu clasic este aflarea spectrului de emisie a hidrogenului, experiment făcut de toate facultățile în departamentul de chimie sau de fizică. Odată ce știi că higrogen

Tehnocultura SciCast 001 a fost înregistrat în data de 17 aprilie 2016, duminică, în Londra, Marea Britanie. Teoria microbiană este subiectul principal al acestui episod. Prin perioada medievală nu se știa că dacă scoți creierul din capul omului, atunci îl ucizi. Până în secolul al XVIII-lea se credea că, pentru a aduce un om înecat la viață, trebuie să se folosescă clisme cu fum de țigară. Din cartea An Undeground Education a lui Richard Zacks am aflat că era o vreme, chiar prin 1878, când tocmai British Medical Journal se întreba dacă nu cumva femeile care sunt în perioada menstruației au voie să atingă mâncarea. Ei se temeau că mâncarea s-ar putea strica din această cauză. Secole întregi se considera că bolile sunt generate de un aer rău. Era așa-numita teorie a miasmei. Deși Antonie Philips van Leeuwenhoek, om de știință olandez, decoperise încă din 1676 bacteriile cu ajutorul microscopului facut de el, oamenii nu erau gata să dea crezare faptului că bolile pot fi generate de ființe așa de mici. Sho