Radio D | Învarea Limbii Germane | Deutsche Welle

O veste tristă: Colegul Ayhan îşi ia rămas bun înainte de a pleca în Turcia. Nici surpriza pregătită lui Ayhan nu poate înveseli atmosfera la petrecerea de adio. Când Paula ajunge dimineaţa la birou, pregătirea unei petreceri e în toi. Prilejul petrecerii nu îi place însă deloc, fiind vorba de plecarea lui Ayhan de la radio D în Turcia, unde tatăl său are nevoie de ajutor. La despărţire se ţine un mic discurs şi Ayhan primeşte un cadou care să-i amintească de Eulalia. Fiind vorba de petrecere, profesorul renunţă în acest episod la partea de gramatică. Totuşi, nu poate renunţa la unele remarci privind substantivele compuse.

Redactorii încearcă să descopere originea expresiei "getürkt". În acest scop vizitează un port ieşit din comun, în care este salutată într-un mod neobişnuit fiecare navă care se apropie. Toate navele care intră în portul Willkomm-Höft sunt salutate cu imnul pavilionului naţional pe care-l arborează. Într-un teatru radiofonic, Paula şi Philipp pleacă la originile acestui obicei. Legat de acesta este probabil şi înţelesul cuvântului "getărkt". În răstimp, Ayhan se relaxează în redacţie citind o carte despre bufniţe. Fiindcă Eulalia nu ştie să citească, îi citweşte Ayhan. Şi în acest episod este vorba de prefixele verbelor. Cum se schimbă înţelesul verbului prin prefix?

Ziariştii sunt aduşi pe drumul cel bun de către bufniţa Eulalia. Ei descoperă implicarea colegilor de la ziarul local din Hamburg. O remarcă a lui Philipp o revoltă pe Paula. Paula, Philipp şi Eulalia descoperă că ziarul din Hamburg a inventat povestea cu rechinul din port pentru a-şi spori vânzările. Mai târziu între Paula şi Philipp apare o controversă legată de folosirea unui cuvânt anume. Pentru a o îmbuna, Philipp o invită pe Paula să viziteze portul Willkomm Höft. Dacă Philipp ar fi fost mai atent la vorbele pe care le spune, Paula nu s-ar fi supărat pe el. Tot de nuanţe se ocupă şi prefixele verbelor. Unele prefixe specifică importanţa verbului. Atenţie merită şi separarea prefixului de verb în formele finite.

Paula şi Philipp dezleagă enigma aşa-numitului rechin descoperind încă o dată o escrocherie. Iniţial, motivul acestei înscenări nu le este clar, dar primesc un ajutor nesperat de la bufniţa Eulalia Aflaţi în căutarea surferului dispărut, Paula şi Philipp întâlnesc un scafandru dezlegând astfel misterul rechinului. Scafandrul a băgat cu dorsala de rechin în spinare jumătate de Hamburg în sperieţi. Pentru ce a făcut-o oare? Eulalia, care a apărut între timp şi ea la Hamburg, poate da o mână de ajutor. Şi ea a făcut o descoperire. Eulalia explică prin observaţia făcută forma verbului la trecut. O atenţie specială merită aici formarea participiului.

Philipp şi Paula pleacă pe urmele rechinului şi fac descoperiri ciudate. O scândură de surf abandonată în port şi un articol derutant le trezesc atenţia. Cei doi ziarişti se retrag din iureşul mulţimii pentru a vedea ce-i cu misteriosul rechin. O scândură de surf defectă le dă de bănuit. Apoi, descoperă în ziarul local din Hamburg o fotografie a rechinului alături de colegii lor Laura şi Paul care par foarte înspăimântaţi. Cum să se potrivească toate aceste elemente între ele? La gramatică în schimb lucrurile se potrivesc . În acest episod se pune accentul pe pronumele "sie" (ea) şi "er" (el), care se adaptează substantivului, la fel ca şi articolele tratate în episodul trecut.

Dat fiind că în redacţia radio D este o zăpuşeală sufocantă, misiunea la mare pică la ţanc. Paula şi Philipp se îndreaptă spre Hamburg, unde s-a zărit un rechin în apele portului. Paula, Philipp şi Ayhan trec prin vremuri grele. Zăpuşeala din birou este insuportabilă şi nu există nici măcar un ventilator. Compu poate uşor îndeplini dorinţa Paulei de a se duce la un lac sau la mare. Astfel, redactorii trebuie să se ducă la Hamburg fiindcă în rada portului fost văzut un rechin. Dat fiind că aşa-numitul rechin a atras deja o mulţime de curioşi în port, cei doi redactori nu pot lăsa evenimentul nebăgat în seamă. Şi pentru profesor se complică serios lucrurile. Terminaţia articolului masculin în acuzativ îl solicită la capacitate maximă. Şi negaţia "kein" (niciun, nicio) se adaptează substantivului potrivit aceleiaşi scheme.

Paula şi Philipp îi întreabă pe ascultători ce părere au. Tema emisiunii este: Poate fi minciuna un păcat? Ascultătorii pot să-şi spună părerea despre cercurile trucate şi despre acţiunea fermierilor. "Poate fi minciuna un păcat?" Aceasta este întrebarea pusă de Paula şi Philipp ascultătorilor, cu ocazia unei discuţii despre misterioasele cercuri despre care au relatat. Este înşelăciunea fermierilor condamnabilă sau sunt turiştii singuri de vină pentru naivitatea lor? Răspunsurile ascultătorilor nu lasă loc de interpretare. Spre deosebire de ascultători, care pot răspunde întrebării redacţiei prin da sau nu, profesorul îşi propune să ofere trei posibile răspunsuri. În germană, pe lângă feminin şi masculin există şi genul neutru. Se explică cu ajutorul articolelor "der", "die" şi "das".

Deşi cercurile au fost trasate de fermieri, Eulalia este convinsă de existenţa OZN-urilor. Investigaţia făcută printre săteni cu privire la escrocheria cu cercurile îi poartă pe Paula şi pe Philipp spre cârciumă. Paula şi Philipp au descoperit păcăleala cu cercurile din lanul de porumb dar nu ştiu sigur dacă OZN-urile există sau nu. Şi, de fapt ce înseamnă abrevierea OZN? Eulalia poate da aici o mână de ajutor. Ea insistă chiar că a văzut unul cândva. La final cei doi redactori îi întreabă pe localnici în cârciuma satulu ce părere au despre contrafăcutele cercuri. Discuţiile cu localnicii sunt o bună ocazie pentru a studia perfectul. Verbul neregulat "sein" (a fi) este de toată isprava. Şi verbul modal "können" (a putea) este analizat aici. De luat în seamă sunt mai ales modificările care apar la rădăcina verbului.

Paula şi Philipp încearcă să dezlege misterul cercurilor şi ţin sub observaţie lanul de porumb. Ceea ce văd nu permite concluzia că ar fi vorba de opera unor extratereştri. În timp ce proprietarul lanului de porumb le percepe turiştilor cinci euro pe zi în schimbul permisiunii de a fotografia, Paula şi Philipp s-au aşezat noaptea la pândă într-o pădurice din apropiere. Ei aşteaptă OZN-uri. În locul acestora apar doi bărbaţi dotaţi cu un utilaj. Să fi trasat ei oare misterioasele cercuri pentru a ademeni turiştii? La final pare totuşi să se ivească un OZN care provoacă o imensă confuzie. Mult mai clar decât acţiunea nocturnă din lanul de porumb este verbul "machen" (a face), un verb foarte polivalent. Profesorul enumeră o mulţime de ocazii pentru folosirea acestui cuvânt.

Cercuri misterioase apărute într-un lan de porumb cer implicarea Paulei şi a lui Philipp. Este vorba de locul în care a aterizat un OZN? Sau vrea cineva să facă afaceri pe spinarea curioşilor? Când Ayhan vine în redacţie, Paula şi Philipp tocmai au ieşit să facă un reportaj. Într-un lan de porumb au fost descoperite nişte cercuri misterioase despre a căror apariţie nu se ştie nimic. La fel ca şi cei doi ziarişti, mulţi turişti sunt atraşi de neobişnuita întâmplare. Iar locuitorii satului din apropiere au descoperit rapid cum pot profita de pe urma evenimentului. În mulţimea adunată se regăsesc oameni cu interese diferite: Turiştii vor să-şi satisfacă curiozitatea, redactorii vor să elucideze misterul şi fermierii vor să câştige bani, dacă se poate. Aici se impune o mai atentă analizare a verbului modal "wollen" (a vrea).

Eroul tragic Icar din mitologia greacă îi fascinează pe cei doi ziarişti. Dar, ştiu ascultătorii cine a fost Icar? Paula şi Philipp se interesează şi îi povestesc povestea. Paula şi Philipp au o idee când văd un băieţel costumat în Icar. Într-un teatru radiofonic ei povestesc mitul grecesc. Este vorba de prăbuşirea tânărului Icar, care nesocoteşte avertismentele tatălui său Dedal. Icar nu poate rezista tentaţiei de a zbura spre soare,dar se prăbuşeşte după ce căldura topeşte ceara cu care erau fixate aripile sale. "Nu zbura prea sus, nu zbura prea jos" îi spune Dedal fiului său Icar. Imperativul analizat aici poate fi o rugăminte, o solicitare, un avertisment sau un ordin. Dacă Icar ar fi înţeles recomandarea tatălui său ca pe o poruncă poate că nu s-ar fi prăbuşit.

Redactorii Paula şi Philipp relatează încă o dată din stradă despre carnaval. Ocazie pentru a descoperi numeroase costume şi a auzi diverse dialecte germane. Întoarsă în birou, Paula se răzbună pe Ayhan folosindu-se de obiceiurile de carnaval. De la faţa locului, Paula şi Philipp relatează apoi despre originalele costume. Ei îi întâlnesc pe Papageno din opera lui Mozart "Flautul Fermecat" şi pe Icar, eroul din mitologia elină. La carnaval, Philipp şi Paula fac cunoştinţă cu oameni din diverse regiuni care vorbesc dialecte diferite, care pot fi analizate mai atent aici.

În ciuda aşteptărilor sumbre, Philipp relatează teafăr din Pădurea Neagră şi se lasă molipsit de veselia generală. Paula, în schimb, nu prea înţelege obiceiurile. Philipp se bucură din plin de atmosfera de carnaval, spre deosebire de Paula, care nu numai că trebuie să-l găsească pe Philipp, dar vrea să găsească şi maşina lui care a fost furată. Misiunea îi este mult îngreunată de măşti şi costume. Şi, parcă n-ar fi fost de ajuns, la final Ayhan îşi permite o glumă răutăcioasă. La fel de variate ca şi costumele de carnaval sunt şi funcţiile verbului "sein" (a fi). În acest episod sunt scoase în evidenţă diferitele tipuri de obiect.

Entuziasmul pentru carnaval divide spiritele la Radio D. Misiunea trasată de Compu, care îi trimite pe cei doi ziarişti tocmai în Pădurea Neagră, o regiune a carnavalului, nu-i poate bucura pe toţi. Carnavalul, sărbătorit cu imensă participare în unele părţi ale Germaniei, provoacă de lunea trandafirilor divergenţe în birou. Paula nu împărtăşeşte entuziasmul lui Philipp şi apreciază că este de-a dreptul ridicol costumul său de vrăjitoare. O călătorie de documentare impune spre bucuria lui Philipp o deplasare în regiunea Pădurea Neagră. Acolo, oameni costumaţi în vrăjitoare profită de aglomeraţie pentru a fura maşini. Cei doi ziarişti vor să transmită un reportaj live dar planul lor este zădărnicit. Philipp este tras afară din maşină şi dus într-un loc necunoscut. Mai puţin haotică decât perioada carnavalului este în limba germană topica. O privire aruncată asupra subiectului şi predicatului clarifică orice nedumerire.

Când nu înţelegi ceva e bine să întrebi. Profesorul răspunde întrebărilor ascultătorilor legate de episoadele precedente. O bună ocazie pentru recapitulare. Ascultătorii întreabă, profesorul răspunde, fără a omite nici un aspect fundamental. Pentru ascultător, aceasta este o ocazie excelentă pentru a repeta conţinuturi, a-şi aprofunda cunoştinţele sau pentru a obţine răspunsuri la întrebări pe care şi le pun de mai multă vreme. Ascultătorii vor să ştie ce formulă de adresare se potriveşte în ce situaţie; cui te adresezi cu dumneavoastră şi cui cu tu; cum te prezinţi; când foloseşti numele şi când prenumele, ce importanţă au particolele modale "denn" (fiindcă), "doch" (totuşi) şi "eigentlich" (de fapt) şi care este diferenţa dintre "nicht" (nu) şi "nichts" (nimic)?

De unde provine numele Eulalia? Compu, Ayhan şi Josephine fac cercetări şi găsesc mai multe răspunsuri. De ajutor este un coleg spaniol care a auzit de prezenţa bufniţei. Bufniţa Eulalia ar dori să ştie ce semnificaţie are numele ei. În redacţia Radio D încep investigaţiile şi iese rapid la iveală că numele vine din greaca veche. Şi colegul Carlos din redacţia spaniolă are informaţii interesante legate de această temă. El a aufist de o sfântă care poartă acelaşi nume. În redacţie au apărut o dată în plus o sumedenie de întrebări fără răspuns. Cu această ocazie merită aruncată o privire pe propoziţiile interogative cu sau fără pronume interogativ. În context, un interes major suscită intonarea propoziţiei interogative.

Philipp îl întâlneşte pe actorul care joacă în muzical rolul regelui Ludwig, şi îl roagă să-i dea un interviu. Brusc, vocea sa i se pare cunoscută. Concomitent, în redacţie are loc o vizită neaşteptată. La castelul Schloss Neuschwanstein, Philipp dezleagă şi fără ajutorul Paulei taina personajului care s-a dat drept defunctul rege Ludwig. Este actorul din spectacolul muzical consacrat regelui Bavariei. Philipp foloseşte ocazia pentru a-i solicita actorului un interviu. La întoarcerea în sediul Radio D, rămâne uluit de o vizită neaşteptată. În birou a apărut o bufniţă vorbitoare. Acest episod îi rezervă lui Philipp o mulţime de surprize. "Nu cred asta” şi “nu ştiu asta" spune el în repetate rânduri. Este ocazia potrivită pentru analizarea negaţiei "nicht" (nu).

Şi Philipp găseşte un indiciu pentru a elucida misterul. În ziar găseşte reclama unui spectacol muzical consacrat regelui Ludwig. În drum spre spectacol ia interviuri unor turişti din întreaga lume. În timp ce Paula se află la Berlin în birou, Philipp călătoreşte la München. El nu ştie încă nimic de descoperirea colegei sale. Cu toate acestea, şi el se află pe drumul cel bun pentru a dezlega misterul. Reclama unui spectacol muzical consacrat regelui Ludwig descoperită în ziar îi atrage atenţia. În autobuz, spre sale de spectacol, el întreabă turişti din întrega lume ce aşteptări au de la acest muzical. Acest episod stimulează capacitatea de înţelegere auditivă. Scena din autobuz a fost scrisă pentru a se recunoaşte germana dintr-o sumedenie de alte limbi. În plus este tratată poziţionarea negaţiei "nichts" (nimic) după verb.

Paula şi Philipp îl chestionează la castel pe presupusul Rege Ludwig. Paula face însă întâmplător o descoperire interesantă. Brusc îşi dă seama cine este în realitate misteriosul străin. Cei doi ziarişti reuşesc să-l convingă pe aparent reînviatul rege Ludwig să participe la un reportaj în direct. Cu toate acestea, identitatea reală a misteriosului străin rămâne neclară. Când Paula se întoarce la birou, un spot publicitar dezleagă enigma, fiindcă recunoaşte vocea personajului din reclamă. Nu poţi exprima preferinţe fără a spune pe cine simpatizezi sau ce-ţi place. Verbul "lieben" (a iubi) necesită aşadar un complement indirect.

Paula şi Philipp îl prezintă pe romanticul rege Ludwig şi preferinţele sale. Plimbări nocturne cu sania, petreceri fastuase şi invenţii curioase permit o primă impresie despre monarh şi epoca sa.Cei doi redactori propun ascultătorilor o incursiune în secolul XIX şi îl prezintă pe visătorul rege Ludwig, dragostea sa pentru natură, pentru muzica lui Richard Wagner şi relaţia sa apropiată cu verişoara sa, legendara împărăteasă austriacă Sissi. O masă construită după un proiect original al regelui, produce uimire. În acest episod este vorba de preferinţele regelui Ludwig, o bună ocazie pentru a cerceta verbul "lieben" (a iubi). Aceleaşi terminaţii sunt valabile şi pentru verbul "kommen" (a veni), care este analizat simultan din acest motiv.